ExclusiveCentraleSx
ExclusiveCentraleDx

U sghèrz d M'chèli

 U sghèrz
 
“Calurì, m’stöi s’ntènn strenz u pètt,
m’ voggh r’pusé na vici ‘ncav u ddètt.”
 
‘Nciödì l’òggi Tatueddu priann Santa Rita
mentr s’stutava a cannèla da so vita.
 
... “Tatuè r’zzett’t a cuscenza, fàit fört
...u temp to sp’ddì, sign je!… A mort.”
 
Na ilada o cör, l’òggi sp’rtài.
 
“Nan è otta p ddumé i brannòi,
spetta ch m’ r’zett u senzi. Si s’cùra?
                  Zèrchi Tatueddu , cö ch’ sta a Tacura?”
 
“Sci nan sbaggh, Tatueddu d Ciazza,
sta lista é scr'vuita cu g'sting, no cu a spuazza.”
 
“Sent a mi, u to m’stèr sènza d’ ti cu’ fa?
Sempr sòla cu a fauzzigghia, cösta d’zza.”
 
Bona bonè - diss Tatueddu - höi rasgiöngh,
scutol’t a pruvigghia d s’ t’stöngh.
 
“Ma quàu Ciazza e Sant’Andrìa
co ch vidi è tutt na cugghiunarìa!
Nasc zza è na scumèsa, na rar’tà,
tant ch o sp’tàu n’ciöd’nu a mater’n’tà.
St’ paisi sta fasgènn a muffa,
figghi nan n vo’ e quann pò i r’buffa.
Unna su i ciaccesi? Simu tutti ‘mpr’stadi!
Vèngh’nu i rantizzi p ddascié i cosi r’zz’ttadi.
T voggh dè na spiega, sènt’m’ na vici.”
 
“Fasgiöm’la curta, na gh’è temp pi to crapìcci.”
 
“I casi antichi i versa u zu strangh,
i grai vanu föra e sta cuca o paisàngh.
P curè i mosaici, d’ ciaccèsi nan ggh né,
ciamoma Sgarbi e ieu n’ fa susp’rè.
Coddi d l’egua e da munnizza su i ciù b’ddètti!
Vacanti i canneddi, cini i casciunetti.
I vìdi si döi ratti viàdi ‘ncav u g’nisi
vèngh’nu d föra, su catanisi!
Hai sn’tuit ‘ncaucùngh parrè ciaccès?
Zza carùsgi e ranni parr’nu taliangh e ‘nglès.”
 
“Basta… basta, pò ess ch höi fait murì carrap’pai
a scànc’ d’ cr’stiai ch par’nu paisai!?”
 
Cara mort - s n’ n’scì Tatueddu - simu s’nzèri,
ddascia perd cöst, e và inc nàut z’m’tèri.
 
Fu accuscì ch n’ urtulàngh gnurànt e z’murù
sturdì a mort e a p’gghià pu cù.
Tatueddu campa ancöra vèggh e scunurtà,
a mort, d’ memoria ddönga, su scurdà.
Corr’vosa ggh fa scurì e r’ved u sö…
 
“Nan t’ngustié - ggh disg - tant st paisi nan è u to!”
 
Michele Suriana
 
 
In ognuno di noi si nasconde un Tatueddu che desidera un miglioramento della qualità della vita del paese dove vive. La morte rappresenta "l'amministrazione pubblica" e la denuncia sulle cose che non vanno alla fine si ritorce sullo stesso denunciante che comunque deve continuare a subirle. L'invito di andare in un altro comune che Tatueddu fa alla morte è di fatto un modo vellutato per mandare "a quel paese" chi continua a far danno e non sa governare. Alla fine la morte/amministrazione pubblica invita beffardamente Tatueddu a disinteressarsi del suo paese. Per la serie "vivi e lascia vivere". Ma forse così non si va da nessuna parte.
Gaetano Masuzzo/cronarmerina

Aggiungi commento


Codice di sicurezza
Aggiorna

Torna in alto

Ricerche Storiche

Censimenti

Storia Civile

Storia Ecclesiastica

Curiosità

Come Eravamo